Orsolya Haarberg - Islanda 03

Am părăsit Myvatn la începutul lunii iunie. Compania dureroasă a muştelor devenise deja insuportabilă; mişunau în ascunzişul cortului şi asaltau maşina doar cât se deschidea uşa. Corcodelul de iarnă a început să îşi piardă penele frumoase ce îi împodobeau capul, iar majoritatea raţelor au început să îşi depună ouăle. Era timpul de plecare.
Consultând prognoza meteo, am decis asupra următoarei destinaţii. Am plecat (eu, împreună cu soţul meu) în direcţia sud-est şi am vizitat Jökulsárlón. Jökulsárlón este lacul format de gheţarul Breidamerkurjökull. Pe măsură ce sloiurile de gheaţă se retrag, lacul se extinde de la an la an şi este plin de bucăţi voluminoase de gheaţă, datorită ruperii gheţarului. Catalogul sălbatic al zonei este fascinant: chire polare, cufundari mari şi foci pescuiesc în apa silenţioasă; în timp ce raţele sălbatice din nord îşi caută mâncarea pe fundul lacului. Paralel, bucăţile de gheaţă se adună de-a lungul marginilor lacului în toate formele şi dimensiunile imaginabile, astfel încât tema abordată este o chestiune de interes. Eu am încercat să le abordez pe rând…
Am făcut un popas scurt la braţul gheţarului Svinafjellsjökull, al calotei de gheaţă Vatnajökull, şi am vizitat Svartifoss, care este o cascadă încântătoare ce se revărsă peste un perete de coloane de bazalt. Am petrecut o noapte şi la piramidele marii din Reynisdrangur, în apropiere de Vik.

Apoi am comis o mică greşeală de planificare, deoarece m-am dus până la canionul Markarfljótgljúfur, în Þórsmörk (aproximativ 15 km dus, cu echipament foto, echipament de camping şi mâncare pentru câteva zile), şi am realizat că nu este cine ştie ce de fotografiat, mai ales pentru un fotograf de natură în căutare de “nemaivăzut, neaşteptat şi de neuitat”, irosind aşadar 3 zile însorite pentru o excursie care a rezultat doar în dureri de picioare, genunchi şi de umeri… Ceea ce am învăţat, în schimb, este că imaginile optime pot fi făcute din cealaltă parte a râului, unde se poate ajunge cu un vehicul 4WD – ca, de altfel, aproape peste tot în Islanda…
Am plecat din Þórsmörk şi, în aceeaşi noapte, am început să lucrez în Landmannalaugar, una dintre cele mai frumoase zone pe care am văzut-o vreodată. De aici începe Hot Spring Road-ul de 50 de km, care este considerat unul dintre cele mai impresionante trasee din lume şi unde în viaţa de apoi – în cazul în care nu voi fi un fotograf de natură şi nu aş fi nevoită să duc după mine întregul meu echipament – cu siguranţă m-aş întoarce. Însă de data aceasta, în loc să merg toată ziua cu echipamentul greu după mine, am făcut fotografii în apropierea punctului de plecare al drumului. Cred că niciodată nu mi-am solicitat corpul mai mult decât pe parcursul acelei săptămâni în Landmannalaugar, mergând de pe un vârf pe altul. Vremea era destul de imprevizibilă dar am avut norocul de a amplasa câteva reflectoare în locurile oportune.

Asta a fost tot ce am făcut în ultimele trei săptămâni; după ce am vizitat cele mai frumoase părţi ale naturii din Islanda, simt cum mi se formează dependenţa de această ţară. Mă tem că n-am cum să evit…

Please note that blogs reflect our photographers' opinions and not necessarily those of the directors of Wild Wonders of Europe.